Povești cu pirați și aer turcesc

Conacul de la Ghergani este marcat de prezența unor personaje importante ale vremii. În scrisorile sale către Alecsandri, Ion Ghica scrie despre amintirile sale din copilărie, când tatăl său îi primea pe haiducii Iancu Jianu și Ioniță Tunsu, la început de secol XIX. Mai apoi s-a considerat Gherganiul ca loc în care s-a discutat Unirea Principatelor. Istoria însă ne dezvăluie cum s-au desfășurat lucrurile înainte de Unire, noi putând doar să tragem concluziile.

 

Exilul de la Constantinopol

Ion Ghica a fost exilat la Constantinopol după evenimentele din 1848, pe care le pregătise la Paris. Făcând parte din Comitetul revoluționar, el și-a dorit să meargă ca voluntar la Sultan, pentru a vorbi despre această mișcare pe care intelectualii, ce fuseseră la Paris, și care rămăseseră captivați de ideile revoluționare de acolo, voiau să o pună la cale. Așadar, Ion Ghica a plecat cu această scrisoare la Sultan, iar, între timp a izbucnit Revoluția din 1848.  Sultanul, reticent, nu l-a primit inițial, apoi doar prin Ministrul de Externe a dat voie discuțiilor, dorind să facă o declarație de război împotriva celor ce ar fi dorit să înăbușe revoluția. Și, acest act de prudență din partea turcilor a dezvăluit un conflict înăbușit în Moldova și în Țara Românească, cu revoluționari exilați, precum Bălcescu, care nu s-a mai întors niciodată. Pe Ion Ghica în speță ne mai putând să-l exileze, căci se afla deja la Constantinopol, deci putem afirma că se afla deja într-un exil de facto.

 

Calea către titulatura de <Bay of Samos>

Șederea sa îndelungată în lumea orientală a făcut ca Ion Ghica să cunoască înalți demnitari turci, dar și diplomați occidentali, mai ales englezi, poate și datorită nivelului său ridicat de cultură, al erudiției sale, fiind un cunoscător nu doar al limbilor greacă și turcă, ci și engleză. 

 

Cum în 1853 a izbucnit Războiul Crimeei, englezii erau aliați cu Turcia și Franța contra Rusiei, iar navele de război trebuiau să treacă prin Bosfor spre Marea Neagră pentru a ajunge în Crimeea. Pentru că în toate insulele din apele turcești se conturaseră cuiburi de pirați, aceștia atacau navele de război iar englezii nu puteau trece strâmtoarea. Atunci i s-a cerut Sultanului să trimită un om cu autoritate, care să pună lucrurile în ordine și să nu mai permită piraților să atace aceste nave.

 

Persoana pe care au găsit-o ca fiind cea mai potrivită a fost Ion Ghica. El a fost numit Guvernator de Samos, astăzi insulă grecească, pe atunci făcând parte din teritoriul otoman, fiind una dintre cele mai apropiate de coasta turcească. Această funcție, deși doar pe timpul războiului, i-a adus numeroase satisfacții. Ion Ghica a rămas acolo timp de patru ani și nu doar a stârpit pirateria, dar a și organizat insula: a creat drumuri, școli pentru fete, care nu erau pe atunci încurajate să meargă la studii. Și astăzi există busturi și un portret la Samos ale lui Ghica pe care le-am vizitat împreună cu familia, în periplul descoperirii originilor noastre.

 

S-a stabilit sau nu Unirea Principatelor la Ghergani?

Deşi există zvonuri cum că Unirea s-a discutat la conacul de la Ghergani, dat fiind şirul evenimentelor, nu cred că Ion Ghica ar fi avut foarte mult timp și ocazii pentru a pregăti Unirea Principatelor aici.