Începuturile conacului de la Ghergani

De unde începe povestea Gherganiului?

 

Povestea este una lungă, căci ne aflăm pe domeniul de la Ghergani, din Dâmbovița, un loc ce a intrat în familia Ghica datorită unei alianțe cu familia Văcărescu. Acesta era domeniul Văcăreștilor, înainte ca una dintre fiicele acestei familii să se mărite cu un înaintaș al lui Ion Ghica. Fata lui Văcărescu a adus în dotă acest conac care data din secolul XVI. Aici s-a desfășurat istoria familiei până la Ion Ghica.

 

De la oriental la occidental

Fiind unul dintre pionierii relației particulare ce a existat între Franța și România, Ghica și-a dorit să reorienteze România spre Occident, spre zona latină naturală, nu către cea ruso-otomană pe care o experimenta în acele timpuri, când Imperiul Otoman exercita un control asupra Principatelor.

 

Ion Ghica se naște în 1816 când Regulamentul Organic rus era în vigoare. Ajungând la Paris în 1835, a considerat evident faptul că noi suntem o nație latină și că această cultură franceză pe care o descoperise deja în familie, era cea spre care trebuia să ne orientăm.

Unirea Principatelor începe să încolțească în gândurile lui Ghica

În Franța face eforturi neobosite pentru emanciparea Principatelor și încearcă să le facă cunoscute, constatând că nimeni nu știa nimic despre Principatele române. Păreau complicate, se vorbea o limbă latină scrisă în chirilică, se aflau sub Imperiul Otoman - era Orientul complicat, după cum spunea mai târziu de Gaulle. Așadar, Ion Ghica face eforturi pentru a face cunoscută cultura Principatelor, descoperind în mod surprinzător la Paris și intelectuali moldoveni precum Alecsandri, Negruzzi, Cuza, Rosetti și că vorbeau aceeași limbă. Încă de atunci a început să prindă culoare ideea de unirea a Principatelor. Până atunci însă, Ghica s-a implicat și s-a îngrijit de Revoluția din 1948, care făcea ca națiunile să își găsească identitatea și să scape de sub supremația unei mari puteri.

 

Primele acțiuni către o României a Occidentului

Venind înapoi de la studii și-a spus că România trebuie să devină o țară occidentală, cu aceeași cultură și nivel de modernitate. Încep schimbările în portul oamenilor, care îmbrăcau până atunci caftane și se revine la redingota occidentală. Datorită Regelui Carol se introduce alfabetul latin, așadar se produc schimbări importante.

 

Ion Ghica se gândeste că primul exemplu pe care l-ar putea oferi, de îndreptare către această modernizare a României, de această amprentă occidentală, ar fi chiar la el acasă. Și se gândește să își construiască un conac, a la francaise, renunțând la influența otomană a conacelor din secolele XVII-XIX.

Paradoxal, fiind o personalitate ce a dorit și a luptat mult pentru conservarea patrimoniului României, el însuși a distrus conacul construit în secolul XVII ca un fel de revoluție identitară și a început să construiască acest conac în 1869.